In Bansko style...

Am fost foarte retinut cand mi-au propus baietii sa mergem la ski in Bulgaria dupa revelion. Am eu un sentiment ciudat vis-a-vis de aceasta tara, mai ales dupa ce am patit acolo acum 2 ani la meciul cu Levski. Am acceptat, ca deh, era gasca mare, nu puteam sa raman acasa sa clocesc banii.
Asa ca pe 2 dimineata pe la 5, pe un vant ce nu mirosea a bine, dupa doar 3 ore de somn si inca nerecuperat dupa un revelion greu, porniram cu o mica intarziere spre Giurgiu.
Ba, nene, si unde nu incepu brusc un viscol la intrarea in judet, ca in 10 minute m-am panicat total... nu mai vedeam nici parbrizul de atata zapada, nici pe Shoric in dreapta mea, de intuneric. O fi el mai negru decat ceata noptii, dar nevazandu-mi decat lungul nasului in momentele alea, am inceput sa ma intreb ca Moromete: "unde dracu mergem noi, ma?" Stiam ca mai aveam vreo 500 de km si balamucul era doar la inceput. In avantul ala, ce caracterizeaza inceputurile de vacante, am zis ca mai avem putin pana la vama, sa facem un efort, de parca Ruse era pe taramul celalat, unde stau pisicile cu cracii la soare. Doar gandul toatal gresit ca granita romano-bulgara e un fel de poarta a raiului m-a facut sa continui sa orbecai prin viscol si noapte... cum dracu sa raman inzapezit sau sa ma intorc inapoi, cand ma astepta o vacanta de 6 zile deja platita?
"Soric, deschide, frate, geamul ala si zi-mi daca vezi vreun sant, vreo bordura, ceva... sa nu fiu dracu pe aratura!" M-a linistit imediat... "Se vede santul, e bine, mai ai pana la el". "Cam cat?". " E... destul, mai sunt vreo 5-6 metri". Am belit ochii si am luat usor dreapta de volan, cu mainile intepenite pe el... eram demult pe contrasens."Shoric, you lucky fuck!"... cum ziceu aia in Die Hard. Si asa am dus-o pana la granita, cu Sho scos jumate pe geam, ghidandu-ma in functie de sant... stanga, dreapta, stanga mult, dreapta repede. Le mai incurca cateodata, dar in res s-a descurcat.
Nu puteam sa opresc, notiunea de "pe dreapta" nu exista, mi-era frica sa nu vina dracu vreu camionagiu cu tupeu si sa ma aranjeze, asa, ca de inceput de vacanta. Am oprit intr-un fel de parcare sa asteptam. Ce sa asteptam nu stiu... Ne pierduram de ceilalti, i-am sunat, oprisera si ei. Ne-am hotarat sa asteptam sa se faca lumina, poate o sa se vada ceva si sa mergem mai departe. Nu cred ca s-a gandit careva sa ne intoarcem, si nu din cauza ca am fi pierdut banii, ci pentru ca toti ne gandeam la punctul de frontiera ca la luminita de la capatul tunelului, Bulgaria era salvarea noastra din haosul romanesc.
Aiurea... 14 ore de mers prin viscol si zapada intr-o tara parca parasita, nu localitati, nu benzinarii, ici colo cate un tractor obosit se facea ca inlatura zapada. Cu siguranta daca intram cu o ora mai tarziu la ei, ramaneam intepeniti pe undeva. N-am apucat sa vad nimic din tara asta din cauza viscolului si cetii sau intunericului, cum nici data trecuta nu vazusem mare lucru, dar din alte motive.
Am ajuns noaptea la Bansko, intram buluc toti la receptia hotelului... ce se mai putea intampla?! Evident cele 3 apartamente rezervate aici erau de fapt in alt hotel la mama dracu. Ma rog, dupa ce bulgaroaica timida de la receptie le-a cunoscut mai bine pe furioasele nostre fete, s-a rezolvat, putem sta in acel hotel.
Cu mici sacrificii si mai putine obstacole decat data trecuta, puteam sa ma linistesc.... aveam 5 zile s-o frec, cum imi palce mie sa zic.
La prima vedere nu a fost asa greu.... 14-15 ore prin viscol si ceata, cu stres enorm si oboseala, intr-o tara pustie, numarul de la masina rupt din cauza ghetii, parbrizul spart, spoilerul zagariat... dupa 2 beri, bune dar slabe, eram toti "leka nosht".
Am redescoperit limba bulgara, vizionand numeroase canale locale, foarte foarte slabe. Nu lipseau manelele bulgaresti, au si ei ciori libidinoase, dar nici Costi Ionita si Oana Zavoranu. Am rams totusi uimit de cate cuvinte stiam inca de pe vremea cand prindeam bulgarii. Ma cam supara Soric, care dimineata cand ne trezeam, la cafea, viziona filme "de casa", gen Sandra Bulock cu 4 copii si fara barbat, traia o drama cu tatal ei care n-o mai recunostea si era bolnav de cancer. Cancer la 8 dimineata?!?! Hai, coaie, ca la cafea dimineata, omul tre sa vaza o stire, o muzica, o minge, sau in cel mai rau caz un dicovery... nu chestii supte din deget.

Nu ma asteptam sa imi placa restaurantele lor. Toate erau cu specific bulgaresc, cu zeci de salate imense, pe care fie vorba intre noi nu le inteleg. Chiar nu gasesc nimic atragator sa mananci legume crude... In primul rand ca nu poti sa bei nimic la ele. Asa ca m-am orientat spre carnuri, foarte diversificate felurile de mancare si la portii imense langa care scria "in Bansko style". Seara cu lautari a fost ce mai lipsea.. 4 tigani, mai urati ca noaptea de la Giurgiu, nu chiar meseriasi, dupa ce au facut turul localului fara prea mare succes, s-au dat la masa noastra mai galagioasa. Englezoii se uitau la ei cu zambetul ala al lot tamp, in timp ce mancau french fries cu ketchup si beau soda. Dupa ce au bagat d'alea d'ale lor, l-am luat pe ala cu clarinetul de-o parte, dar era cam batut in cap sa ma inteleaga. A sarit repede acordionistul sa ma interbe ce vreau... i-am artat banii si am zis scurt: "Rumanski, Ciocarlia!". Si dupa ce i-am fredonat un pic capodopera lui Enescu... striga zambind la ailalti: "Ceaoro... rumanski!"

http://www.youtube.com/watch?v=uVjtPm3MVEk

In rest, Bansko e tare rau... super munti, partii foarte bune si foarte multe, fara aglomeratie, mancare si servire de nota 10, preturi prietenoase.... e total diferit de Bulgaria. Parca e alt stat.



POZE AICI: www.flickr.com/photos/boaba

Intoarcerea a fost la fel de obositoare, de data asta doar vreo 11 ore. Bulgarii sunt mari putori, n-am vazut un om cu vreo lopata in mana sa dea zapada, iar in districtul Ruse nici macar nu bagasera plugurile pe sosea. Se multumisera sa opreasca circulatia camioanelor, desi in Romania se circula perfect, chiar daca era mai multa zapada.



POZE AICI: www.flickr.com/photos/boaba

N-am scapat nici acum de gabori. Iesisera javrele la agatat, cum demult nu se mai intampla in Romania. Stateau dupa poduri, dupa pante si-ti sareau brusc in fata, cu paleta d'aia rosie, de care avea militia romana in trecut. M-au oprit de 2 ori si le-am lasat 35 de euro... Era foamea mare dupa sarbatori, mai ales ca era prima zi cand se circula, dupa dezapezire. Nasoala senzatie sa discut iar cu ei.... Oricum am scapat mai ieftin ca data trecuta!

POZE AICI: www.flickr.com/photos/boaba