Framantari de moda veche

Nu stiu cum se face de are Chivu atata success la femei! Mi se pare naspa rau, are o fata pocita! Dar nu asta ma framanta pe mine, ci de ce-si da Chivu mereu cu parerea despre ce se intampla in fotbalul intern? O data pe saptamana apare un interviu cu el in care isi exprima, calm si superior, dezacordul despre jucatorii interni, antrenori, conducatori, ziaristi, ba chiar si suporteri. Fara sa fie vreun Brucan sau Mitica Dragomir, da sfaturi oricand si oricui din Romania, ca el e cineva. Cu un glas mieros, ne spune el cum sta treaba cu fotbalul asta. E asa de sfatos! Nu-l halesc deloc pe omul asta, mai simpatic imi este nea Imi, cand da el sfaturi la fiecare meci european al Stelei… “Eu, in 1986, cand am castigat cupa campionilor europeni…”

De ce nu reusesc fotbalistii sa pronunte “pe”-ul dinaintea “care”-ului? Daca urmariti un interviu cu orice fotbalist din Romania, nu e chip sa nu dea el o chiftea d-asta… “E un meci care trebuie sa castigam”. Sau: “este un portar care ne putem baza pe el”. O sa observati si propozitii halucinante, de genul… “Da, este acelasi jucator care am stat 2 luni in spital”. Asta e Radoi, campionul frazelor fara “care-pe care”, incercand sa ne spuna ca a fost accidentat de acelasi jucator ca si prima data. Un copil de clasa a 2-a sigur nu face asemenea asasinate lingvistice.

De ce se apuca unii, nevrednici din fire, sa tina ei post in Saptamana Mare? Nu discutam de credinciosii veritabili, ci de astia de ocazie. Pe ala de Craciun nu-l tin, e mai greu atunci cu ispitele, atunci cica e motiv de bucurie, nu de chin. Unii zic ca-l tin p’asta sa fie alaturi de suferinta lui Isus. Probabil ca pe Dansul il mai consoleaza un pic faptul ca mai sunt unii care se sacrifica… nu se mai imbata o saptamana si nu mai mananca fasole cu carnati. Durerea Sa, cauzata de chinurile la care a fost supus, este un pic alinata daca ar sti ca si ei sufera… Sufera de foame dimineata, iar la pranz mananca pateu de soia cu ciuperci.
Grasele, si aici nu ma refer la cele cu peste 80 de kile, ci la toate femeile care ar dori sa slabeasca., abia asteapta Saptamana Mare. Neputand sa tina o dieta serioasa, sa dea 2-3 kile jos, asteapta postul ca pe o izbavire… Culmea, acum au ambitie, reusesc. Nu inteleg de ce. Postul le motiveaza. Probabil stiu ele ca nici lui Cristos nu-I placeau grasele.
Dar nevrednicii sefi se apuca de post lunea… dupa ce au bagat duminica de Florii cat sa le ajunga toata samptamana. Seara de Florii dau pe fuga, bautura, mancare, tigari, hai si un amor mic, ca deh, maine e post. Si incepe chinul…. Covrigi, pate de soia, branza de soia!!!! (cica ar exista si lapte de soia !!)… banane, portocale, apa plata. “Ha ha ha, ba, tu esti tampit, de ce tii, ba, post?” “Uite asa… nu simt nevoia sa-ti dau tie vreo explicatie!” Mai variem… covrigi cu susan, batoane cu mac, cioarba de varza. “Ba, ia si tu ceva de mancare”. “Cu ce sunt cornurile alea? Sunt de post?” Ciorbe, fripturi… el doar cartofi prajiti. Prajituri, fursecuri, Sfantu Gheorghe… rezista… doar apa plata. “Ia, ba astea de langa mine, n-auzi?!” Banane, portocale, se duc sutele de mii… dai un ban dar te simti mai putin pacatos.
Ma suna… “Ce faci, ma.. iesi p’afara?”… Bere, tigari, discutii pornografice, contradictii pe teme religioase cu celalalt sex, care stie cum e cu postul: “Da tin post… si ce? N-am voie sa ma pup?! N-am voie altceva, dar sa ma pup am! Dar tu ai voie sa bei?”
“Am dezlegare… Fane cat am de plata?”
“Pai… 6 beri ai la mine aici… nu stiu. Ai baut tu 6?”



“Unde faci Pastele?”
“In familie”, zic, banuind ca se refera la masa de Paste de duminica. “Si prietenii mei se duc pe lac la un gratar”.
“Nu, nu, lasa asta… La ce manastire te duci sambata seara?”
Sambata Mare a ajuns un fel de revelion! Trebuie sa-l faci… sau s-o faci, ma rog!
Si unde? Nu la biserica… La manastire, coaie! Ma-na-sti-re… Suna cam bine! Nume exotice… Tiganesti, Cretulesti, Cernica, Caldarusani, sau Snagov. Mergem pana acolo, masini, balamuc, vedete, tarani, noroiae. Inghesuiala, fete dragute imbracate un pic decent, fumatori ascunsi, bani de luminari, bratari scumpe, dar sfintite, matanii, ceara pe pantofi. Rasete de pustani gelati, gagici ieftin parfumate, masini late si inalte. Rezistam in picioare, e frig, iese popa, imbulzeala, ia lumina, da din coate, arde-i paru’. Induram… e Sambata Mare, si Isus a indurat. Mai stam sa luam paste? Mai canta astia ceva? Inganam Prohodul si hai repede sa nu prindem aglomeratie.
“Alo, Fane! Opreste-ne si noua o masa, ca venim.!”
Si curge bautura si apar fetitele aranjate de club… Le stiti, vi le-am prezentat… ochelari pe toata fata, posete imense, pantaloni negri mulati. Mmmmm… si parfumate si vesele!
E liber, e veselie, a inviat Cristos! Pupaturi ca la revelion, pahare ciocnite! Meritam niste whisky cu red bull dupa o saptamana de post!