Cu mascatii la aniversare...

.
Sambata seara, ne strangem vechea gasca sa aniversam un prieten, care implineste o varsta respectabila, cam trecuta de prima tinerete. Nevestele prezente, binenteles, asta e datoria lor, sa fie prezente… copiii absenti, dati pe mana soacrelor. Cu asta ar trebui ei amenintati si speriati, nu cu bau-bau sau chestii de fatalai. Treaba se porneste cam greu, mai ales ca eram divizati de un meci de fotbal, unii microbisti, altii mai putin, dar ca tot romanul, ne facem datoria, plangem alturi de Chivu la imn… sa-l impuste cineva pe falsul asta, va rog… ne bucuram ca e si Florentin Petre bun la ceva, mai un “hai, Mutule, in natia ma-tii”, ceva aplauze si consum… de nervi, de tigari, de bauturi fine… pe scurt, relaxare. Ca tot romanul, cum ziceam.

Dupa fabulousul punct obtinut de echipa nationala, ne apucam de treburi mai serioase. Din lipsa de manele si seminte… dar fara regrete, am dat drumul la terburi grele.. sataniste, ar spune filosofii din discoteca … Metallica , AC/DC, Pheonix, nimic complicat… sarmale si whisky, slana cu ceapa si Heineken. Traditionale, d’astea… Cocteiluri ordinare, cu plute de undita si lingurite de pescuit la rapitor in pahare, in loc de umbrelute exotice. Incercam sa ne franam un pic elanul, s-o luam usor, sa rezistam pana la 11 dimineata… trebuie sa ajungem la meci la Buftea, sa-i vedem pe “cineastii”, au meci greu cu Prefabricate Modelu.
“Highway to hell” si ne mai punem pe picioare… karaoke direct. Ne gandim si la vecini. Facem o socoteala la repezeala. Jos nimeni, in drepta nimeni, in stanga scara blocului, sus s-ar putea sa fie cineva, dar o data face si asta micu’ 30 de ani, iar satanistii astia de la Metallica sunt chiar simpatici uneori, canta si pentru femei, nu se jelesc ei asa fermecator ca tiagnii manelisti in zorii petrecerilor, dar sunt comestibili cica.



Intre timp, cu sau fara voia sarbatoritului, ii transformam bucataria in blog. Pe asta n-o stiati… blogul din bucatarie. Cu negru pe alb incepem sa ne exprimam pe pereti… sjm3k3r13 c0k0sh3r13. Nevestele prind idea din zbor… Noteaza consumatia partenerilor pe pereti cu creionul… noata de plata in familie, la sfarsit e judecata. Cineva a inceput s-o scrie prea de jos, nu stia cum va fi consumatia, nota se intainde si pe faianta si se indrepta ameninator in pasi de 50 de ml catre gresie. Altcineva… “Pisicule, dar tu ai baut doar 2 beri, ca atat e trecut aici?! Nu se poate… nu vezi ca ai fata de 5 beri?” Si mai apare scris de mana ei, un +3… in lateral, ca e mai mult spatiu. Unul, mai rebel, evita sa se complice cu socoteli si-si umple o halba cu whisky.
Ne-am luat cu treburi serioase si uitasem de tort, de sampanii. Cum frate, sa uiti sa scoti tortul? Cred ca il confundasem cu salata de beuf, pe care o aranjasem inainte la repezeala. Oricum, si lumanari sa fi avut salata si tot nu ne dadeam seama ca nu e de la cofetarie.
Si cum toate lucrurile frumoase se termina repede, pe la ora 2 observam agitatie in fata blocului. Dar ce agitatie! Cateva masini de politie, din care descind gabori cam nepregatiti la ora aia, ca isi imbracau din mers tichiile si hainele alea fosforescente, plus vreo doua dube de jandarmi mascati, ce se pozitioneaza sub geamurile noastre. Ne gandeam ca e vreo problema sus la etaj, o fi vreun terorist ce si-a luat ostateci vecinii, dupa ce a baut cu ei… sau poate or fi cainii rosii veninosii in cantonament pe aici, se organizeaza ca grupari paramilitare, pentru a produce acte de huliganism maine pe Stadionul Orasenesc Buftea. Intra ca la ei acasa pe scara, vreo 20 la numar, cred ca aveau si cheie, ca n-au sunat la interfon. In stand by raman mascatii sub geamurile noastre.
Tzrrrr, tzrrr… la usa. Tzin tza fie, tzin tza fie?! Nu stiu cum am auzit soneria aia apatica, mai ales ca din boxele noastre urlau, in surdina, Hatebreed cu “Destroy everthing”… o balada, ce sa mai! Ma uit pe vizor… pfuu, parca imi lua ochiul foc, numa verde fosforescent! Militia, kuoaieee! A sunat cineva la 22 22 22? Ne-am bucurat, serios… chiar daca nu erau pe lista cu invitati. Ne-am inghesuit care sa iasa la ei, toti ne doream o discutie exotica. A iesit sarbatoritul singur, n-a lasat pe nimeni, sa nu-l incurcam.

Si cum discutia se prelungea, am tot facut apel sa ia dracu amenda aia mai repede si sa desfacem sampania, ca se ofileste tortul... se taie maioneza... plus ca baietii aia mascati de afara se plictisisera ingrozitor si ne zambeau amabil, neintelegand rostul unei asemena actiuni de amploare. Stiam ca am incalcat legea, stiam ca terbuie sa fim pedepsiti, ca trebuie sa oprim muzica si sa facem liniste. N-a fost nimeni de alta parere, dar ei… nu, ca tre sa plecam acasa. Sa ne imbracam si sa plecam toti acasa! Ba, ati innebunit? Atat de prosti chiar n-am fost… Am format 112, sa trimita pe cineva, ca suntem abuzati. S-a “negociat” in final o amenda… bun negociator, amenda maxima: 1000 de ron, ca am fost obraznici si nu ne-am incolonat sa plecam. Aia e! N-am apelat la pile, la influente, la discutii arogante… doar suntem cetateni model. Ba o si platim imediat, sa creasca bugetul localitatii! Macar noi facem ceva pentru Buftea! Chiar daca militianul sef ne face maimute, ca steatea unul pe geam si isi pupa nevasta, iar noi cantam aia cu frumoasa-i vecina noastra, scoate capul pe fereastra scoate capul pe fereastra scoate capul pe fereastra scoate capul pe fereastra scoate capul pe fereastra scoate capul pe fereastra... Chiar imi pare rau ca n-am stiut ca a zis asta atunci.

Am stins balamucul, sa nu ne stie dracu tot orasul, ca mai ne cunoaste lumea… Cum a inmanat procesul verbal, au si disparut militienii, multumiti ca au si dovada muncii lor din seara aia.
Oamenii si-au facut datoria, si-au gasit niste prosti ca noi, niste fraieri care asculta muzica… nu “zgomot”, cum au scris ei pe amenda… Toata vara cand mi-a urlat maneaua noapte de noapte in sub geam, in centru orasului, cand toti cocalarii tipau si ambalau cacaturile alea de masini taranesti, nu s-a sesizat nici macar un politist comunitar. Cand se gasesc in fiecare seara toti uratii orasului pe strada studioului la non stop si behaie ca la Cojasca in batatura, nu mai apare seful de la ordine publica si seful cu apa si gunoiul din politia Buftea… Dar pentru roacarii satanisti isi strica si sambata seara. D’aia si vecinul meu se simte imparat cand scoate casetefonul pe balcon sa-i auza tot centru ultima imputiciune de manea.
Am pelcat spre casa pe la 5, dupa ce am oprit muzica (nu zgomot, militienilor!), dandu-ne seama in fata blocului, ca se auzea din Otetarie, de la 2 kilomteri, o nunta tiganeasca, de ragaia tot cartierul. Ne-au gasit pe noi gusteri! Macar aducem bani la bugetul local, ca sa-i suga tot ei cand fac curul mare de atata sezut in birouri!
Las' ca ne mai intalnim noi!